Blogosferă

Blog Olympics 3, cronica unui eşec consacrat

7 iulie 2012

Sunt foarte, foarte supărată pe tot ceea ce a reprezentat azi dimineaţă Blog Olympics 3. Cu onestitate mărturisesc, este cel mai prost eveniment dintre toate cele la care am participat în calitate de blogger şi, dacă ar fi să le adun, cred că am tot fost la câteva.

Dar să încep cu începutul. Mai întâi, cei din organizare s-au fâţâit, timp de 2 săptămâni, cu data şi regulamentul. Cum au schimbat, au dres, au întors-o, a rămas stabilit că până la urmă preafericitul eveniment va avea loc sâmbătă, 7 iulie, de la ora 10.30. Eu am ajuns acolo pe la 9.50 şi m-am întâlnit cu Zaza, care stătea pe o bancă în incinta marcată şi pe care nimeni n-a băgat-o în seamă. Doar un „ah, cre’că e blogger” mormăit de un oarecare din organizare. Atât. După ceva timp de socializat şi povestit şi privit cu nedumerire, a catadicsit şi cineva din organizare să vină şi să ne salute, că doar deh, suntem bloggeri şi-avem timp s-aşteptăm…

Undeva după ora 10,00, după ce s-au adunat toţi concurenţii, am fost să facem check-in-ul şi să semnăm nişte declaraţii pe propria răspundere cum că suntem de acord cu un regulament pe care nu-l citisem şi cu alte minuni. Dar am trecut şi peste asta. Apoi, ca să stabilim ordinea intrării în concurs, s-a organizat o probă, independent de chestia cu like-urile despre care ne-au anunţat ei oficial. (Vă rog, consultaţi regulamentul, click pe poza din stânga sus, e o captură de ecran de pe grupul Bloggerilor din Iaşi de pe facebook, acolo unde s-a anunţat oficial ce şi cum.)

Echipa mea a ieşit, după proba iniţială, pe locul 2. Am primit indiciul şi ne-am îndreptat, jumătate din noi, alergând, spre Cărtureşti, acolo unde următorul indiciu era un cod QR pe care, supriză, nu-l puteam desluşi întrucât nu aveam niciunul din noi smartphone. Urmarea? O domnişoară din organizare ne-a spus că ne poate ajuta ea, dar că ne penalizează. Şi, în ciuda revoltei mele de a mi se explica de ce nu ni s-a precizat de la început acest minor detaliu, am primit nişte eschivări şi atât. (Din culise, însă, am aflat că nu mi s-a dat dreptate. Deci nu trebuia să ştiu. N-aveam decât, doar sunt blogger, trebuia să am smartphone, sau cum?!…)

Prin urmare, de pe locul 2, am căzut la ultimii. Am plecat într-un final mai departe şi, urmărind indiciile, de două ori ni s-a întâmplat să ajungem la locaţia indicată şi să nu găsim acolo niciun reprezentant. Aşa că am plecat mai departe, ceea ce ne-a costat iarăşi timp şi nervi. O altă fază extrem de frustrantă am păţit-o la unul dintre punctele cu indicii, acolo unde trebuia să jucăm un anumit joc şi unde nu ni s-a precizat ce anume şi unde trebuie să „acţionăm”…

După tot balamucul ăsta, şi alergat de ici colo, înainte de a găsi comoara ascunsă în parcarea pentru care indiciul a fost de rahat, ne-am agăţat de ultima speranţă care ne putea garanta că aventura se va termina, totuşi, cu bine, aşa că am pus cap la cap cifrele să formăm numărul de telefon care trebuia apelat pentru a câştiga concursul, conform regulamentului oficial (ăla din poză, singurul, de fapt, cu date mai multe privind competiţia). Când, într-un final, am găsit şi apelat numărul de telefon, cealaltă jumătate de echipă a fost trasă la răspundere spunând că am trişat, pentru că n-am ajuns la comoară de unde, cică, trebuia format numărul… Am fost isteţi şi, pentru asta, îmi pare rău. Vă rog să mă scuzaţi, dragi organizatori, că m-a dus capul că caut numărul în timp ce alergam după comoară. NOT!

Dacă e să mă-ntrebaţi pe mine, vă spun că mi s-a părut o organizare foarte, foarte proastă. Oana Blaga, cea care s-a făcut de râs public şi a pierdut puncte în faţa mea şi-a multora la conferinţa BizCamp, când a venit din partea unei firme X şi ne-a îndrugat poveşti despre cum era ea plecată cu Erasmus şi cum la cursuri nu se ducea, pentru că noaptea petrecea, fireşte (n-avea legătură cu subiectul, dar ea era aşa de încântată de acest fapt, încât a insistat de 3-4 ori pe ideea cu pricina: la cursuri nu ne duceam, noaptea petreceam…), a ratat şi de data asta şansa de a-mi demonstra mie că e un om competent. Vă spun eu, nu e. Şi nici o atitudine demnă de organizator n-a avut…

Irina Enea, cea care ne-a disperat cu teasere pe grupul de pe facebook, întors-o la telefon (căci ea mi-a răspuns la 0725…), că trebuia comoara găsită şi nu numărul, aşa cum ea însăşi a scris, după cum se vede şi în imagine.

Nu mai spun nimic de domnul Adrian Monoranu, cel care e „the big boss” şi care ne-a trimis pe mail informaţii OFICIALE privind competiţia (informaţii care, fie vorba între noi, s-au mai schimbat de câteva ori de la primirea mailului) şi care nu mi-a oferit nicio justificare onestă privind problema cu smartphone-ul, mulţumindu-se doar să mă privească şi atât şi, în lipsa mea, să nu-mi dea dreptate. N-am aflat nici acum de ce n-au precizat detaliul cu pricina, dar, ce mai contează? A avut grijă să precizeze că cineva e supărat, ca şi cum supărarea mea a răsărit din nimic, a crescut cu nimic şi ar fi trebuit să dispară, tot aşa, în nimic. (Mi-a dat, totuşi, de înţeles, din aluziile lansate către propria supărare, că-l doare la bască. Oricum, sunt blogger, ar trebui să contez? Ce imprudenţă din partea mea!… Lasă, bine că -ironia sorţii- marele premiul BLOG OLYMPICS 3 l-au câştigat cei din echipa cu mai mulţi non-bloggeri. !!!Aici vă rog să nu mă înţelegeţi greşit, îi felicit pe câştigători, vreau doar să se remarce antiteza: blog olympics e eveniment pentru bloggeri câştigat de non-bloggeri.)

La sfârşit, ca să ne-mpace, ne-au dat la toţi locul doi, pe principiul „las-o bă, că merge-aşa”. Şi ca să-nchei strâmb, ştiţi vorba aia, la pomul lăudat nu se merge cu sacul? Ei bine, eu o uitasem, aşa că InOras.ro, Iasi.InOras.ro de fapt, a simţit nevoia să-mi reamintească… Mulţumesc!

PS: Eu am concurat alături de Anda, Zaza, Roxana, Emi şi Sebastian. Pe margine, susţinători ne-au fost Adde şi Florin, iar după eveniment, partea frumoasă a fost la o bere cu coechipierii + Iulia, Dragoş, Alex, Răzvan.

Articole pe aceeasi tema:

Niciun comentariu

  • Raspunde Teo 7 iulie 2012 la ora 15:50

    Imi pare rau ca a fost asa, eu chiar mi-as fi dorit sa fiu acolo 🙁 Din pacate insa, am observat de multe ori ca in mediul online sunt promovate niste persoane absolut incompetente si dureaza cam mult pana realizeaza si ceilalti ca nu poti lucra cu ei. Lasa Alex, ca vin eu si iti spun exact unde o sa gasesti jeleurile :*

  • Raspunde Monoranu 7 iulie 2012 la ora 15:59

    Normal, am sa-ti raspund pentru ca sunt direct implicat ca fiind „the big boss”. Sper ca raspunsurile mele sa fie destul de clare si sa ne intelegem din prima in asa fel incat sa nu facem circ si aici cum s-a intamplat deja cu ceilalti pe FB.
    Asadar, avand in vedere ca intradevar am fost nevoiti, independent de motive legate de noi, sa amanam cu o saptamana data evenimentului, si avand in vedere ca ti-ai manifestat dorinta de a primi informatii oficiale despre eveniment direct de la mine, am trimis acel mai de clarificare. Nu am primit decat un singur reply de la toti cei pe care i-am contactat, prin urmare am inteles din asta ca lumea a inteles despre ce era vorba. In fine, nu mai erau prea multe de clarificat asa ca putem trece peste asta.
    Din cate vad eu, tu ai venit oricum pornita „negativ” la acest eveniment uitand ca de fapt e o initiativa prin care noi am vrut sa va dam ocazia sa va distrati. Si ne-am chinuit putin pentru ca nu e usor sa organizezi in Palas, un complex cu reguli stricte (ceea ce e si ok), si cu atatia parteneri un eveniment cu atatea probe. Lasand asta in spate, am pus la cale tot dar au fost si scapari. Nu aratam insa cu degetul spre altii, ne asumam tot. Data viitoare stim ce e de facut.
    Partea care mie mi se pare complet aiurea este ca ne critici pentru niste lucruri aiurea. Nu ii cunosteam, nici macar din vedere pe toti bloggerii asa ca nu am putut sa-i identificam pe toti de cum au ajuns, mai ales ca ei au preferat sa se aseze pe o banca in loc sa vina sa se prezinte si sa faca cunostinta cu noi. Ba mai mult, pe unii i-am contactat si ne-au spus ca-si asteapta toata echipa si apoi vor veni sa ne cunoasca. Apoi, nimeni nu te-a pus sa semnezi inainte sa citesti regulamentul. De asta l-au si primit toate echipele, ca sa fie citit. Daca tu nu l-ai citit, asta e o alta problema. In continuare, faptul ca nu ati avut smartphone nu a fost o tragedie. Ba mai mult, a fost gandita de la inceput. Pentru asta colega mea era dotata cu asaceva si era normal sa va penalizeze. Astea sunt regulile jocului. Unii sunt mai inventivi, mai tehnologizati, altii nu. Despre proba cu popicele nu vreau sa comentez, prefer sa o facem in privat. Ajungem la momentul in care „inventivi” fiind ati inceput sa sunati la toate numerele in ordine insa eu am precizat foarte clar si verbal, si era si scris in regulamentul pe care cred ca nu l-ai citit, ca echipa care ajunge la final poate fi declarata castigatoare doar daca parcurge toate probele. Ori voi n-ati facut asta. Si culmea, de la momentul in care ati terminat penultima proba pana cand a aparut prima echipa in parcare la masina, ati fi avut destul timp sa sositi si voi. Dar n-ati vrut, ati vrut sa fiti inventivi si asta v-a costat. De fapt ati fost neatenti.
    Ca ultim paragraf, postul tau mi se pare o reactie subiectiva dar nu te critic pentru asta. Asa cum am zis-o si la festivitatea de premiere, e dreptul tau sa te exprimi. Partea proasta e ca ne jignesti acuzandu-ne de lucruri pe care nu le-am facut si augmentezi niste situatii punandu-le intr-o lumina personala ceea ce din punctul meu de vedere este incorect si lipsit de etica.
    Te asteptam diseara la Popricani, poate o sa-ti mai treaca supararea si o sa judeci mai la rece, la o limonada rece.

  • Raspunde Florin 7 iulie 2012 la ora 17:23

    ” Pentru asta colega mea era dotata cu asaceva si era normal sa va penalizeze”. Maxim, am murit la propriu. Cine imi cumpara si mie smartphone!? Nu vrea sa fiu penalizat de societate. Mie mi s-a parut o panarama de eveniment si sincer ma simt mai bine ca nu am participat… Editia numarul 2 a fost un succes, acum a fost un esec total…

  • Raspunde De pe margine se vede urat – Blog Olympics 3 | blog | Florin Adamache 7 iulie 2012 la ora 17:53

    […] simt norocos atunci cand sunt spectator. Initial aveam intentia de a ma inscrie in Blog Olympics 3 care mai nou a devenit cronica unui eșec consacrat. Am facut asta in prima faza dar m-am retras […]

  • Raspunde Adde 7 iulie 2012 la ora 18:02

    E normal sa iti spui of-ul.Si nu e vorba de ofticare la urma urmei,e vorba de faptul ca nu au stiut sa se organizeze,iar atunci cand le explicai celor din organizare ce ti s-a intamplat se uitau la tine si habar nu aveau ce sa iti spuna. Era de datoria lor sa aiba grija ca totul sa fie impecabil. Nimeni nu este absurd ca intotdeauna se pot face greseli , ca nimeni nu este perfect,dar asta a fost deja prea mult.
    Iar faptul ca organizatorii nu au venit sa ne intampine mi se pare iar o chestie de bun simt.La o adica bloggeri au fost invitati si trebuiau sa fie primti de organizatori,asa cum se face la orice eveniment.Nimeni nu spune ca este usor sa organizezi un astfel de eveniment,dar atunci cand iti asumi aceasta raspundere, nu incepi sa spui cat este de greu,ca la o adica nimeni nu a obligat pe nimeni.
    In final,sper ca data viitoare cand mai iau parte la astfel de evenimente sa nu se mai intample astfel de erori (tind sa precizez faptul ca am fost doar sustinatoare si nu mi-a placut cum s-a tratat aceasta problema de catre cel care vorbea la microfon).

  • Raspunde Raluca 7 iulie 2012 la ora 18:27

    Si uite asa am ajuns sa-mi para bine ca nu m-am implicat. sorry ca ati avut parte de o experienta nu tocmai ok.

  • Raspunde Sebastian 7 iulie 2012 la ora 20:24

    Eh! Data viitoare trebuie să cerem de la început smartphonuri de la organizatori, indiferent cine vor fi ei (wait, what? bloggerii nu au smartphone-uri? pfff!) :))
    Peste toate celelalte ”desincronizări și elemente perturbatorii din organizare”, se poate trece până la urmă (mai ales după niște beri reci la un mini-after party ad-hoc și apoi un somn bun)

  • Raspunde Teiosanu George 8 iulie 2012 la ora 1:09

    Macar este o parte buna a povestii: mult trafic si multe zambete.

    Faza cu smartphone-ul e priceless.

  • Raspunde Corina 8 iulie 2012 la ora 18:35

    Şi când mă gândesc ce planuri voiam să îmi amân ca să ajung la BlogOlympics… Doamne, deci n-am ratat nimic?

  • Raspunde Alexandra Bohan 8 iulie 2012 la ora 19:54

    Teo, mulţumesc frumos! Există puţine lucruri care nu pot fi rezolvate cu jeleuri, şi, din fericire, întâmplarea asta nu se-ncadrează în această categorie. Te aştept!

    Florin, da, uitasem de exprimarea aia. Am mai omis din detalii, recunosc, dar au fost… multe. Şi sunt convinsă că am plictisit destul cu cele o mie de cuvinte revoltate.

    Raluca, Corina, poate vouă v-ar fi plăcut. Poate voi aţi fi reuşit să prindeţi firul distracţiei dincolo de hibele organizării. N-aveţi de unde să ştiţi până nu încercaţi. Aici e doar o opinie personală, bazată pe observaţii proprii. Depinde doar de voi dacă o luaţi în considerare sau nu.

    Sebastian, mi s-a explicat ulterior că era o probă menită să testeze inventivitatea concurenţilor de a face rost de un smartphone. Din păcat, la noi, rezultatul inventivităţii nu era în buzunarele proprii. Asta e.

    George, nu mi-am propus să cresc în trafic aşa, sincer. Drept dovadă, nici n-am promovat articolul decât cu un singur share care s-a dovedit, însă, de-o eficienţă incredibilă. Mă bucur pentru zâmbete, totuşi.

  • Raspunde Flăcări pe comori « sebastianmihail 9 iulie 2012 la ora 15:53

    […] Au fost şi scăpări de organizare (sau poate emoţiile)- oameni suntem, nu? – căldura şi alergătura au pus presiune aşa că spiritele s-au cam încins la un moment dat, argumentele părţilor fiind măturate ca popicele sus-menţionate (poveştile căpitanului de echipă aici). […]

  • Raspunde After BlogOlympics 3 | Sa ne citim 10 iulie 2012 la ora 12:10

    […] pareri impartite si am observat ca s-a creat un pic de buzz negativ post eveniment(vedeti exemplu aici), eram foarte curios ce va face Mono mai departe. Astazi, ca un adevarat profesionist ma trezesc cu […]

  • Raspunde Talmaciu Dan 10 iulie 2012 la ora 18:16

    Patetic. Ai incercat sa acuzi diferite perssoane in parte pentru un esec de al tau. Ai dat dovada de lipsa de etica. Pe viitor gandestete ca cineva se poate intaorce impotriva ta din moment ce te legi personal de oameni.

    • Raspunde Alexandra Bohan 10 iulie 2012 la ora 18:57

      Dan, aşa cum tu ai o opinie, am şi eu. Şi cred că odată ce am ales s-o fac publică, mi-am asumat cu argumentele de rigoare toate lucrurile redactate. Din fericire, eu deţin avantajul utilizării unui limbaj corect gramatical, spre deosebire de alţii. 🙂

  • Raspunde Talmaciu Dan 11 iulie 2012 la ora 10:38

    Opinia ta ti-o respect. Ceea ce m-a deranjat a fost faptul ca te-ai legat prea personal de anumite persoane. In fine. Acel eveniment era unul de distractie nu unul pe care sa il comentezi doar tu. Si in alta ordine de idei, te rog citeste-ti postarea inca odata si analizeaza-ti greselile. citeste inca odata acele posturi ale Irinei si vezi ca tot ce spui tu se bate cap in cap cu postarile respective. Nu poti sa te iei personal de oameni, doar pentru a-ti alinta tu orgoliul.

  • Raspunde De cand e gresit sa spui adevarul? | Macku 14 iulie 2012 la ora 17:29

    […] pe care o fata cu sange in veioza a dat-o la acel moment. Faptul ca a avut curajul sa scrie acel articol m-a impresionat, si pe de alta parte am ramas cu un gust amar cand am aflat astazi ca articolul a […]

  • Lasa un raspuns