Aventuri urbane

Aventuri urbane #2 – Nuntă, tradiții, colac

15 iulie 2017

Dacă există un lucru asupra căruia n-am nicio îndoială, acela e că viața la pas e fascinantă. Astăzi, spre exemplu, întoarsă de la cumpărături țanțosă ca fiul risipitor, într-o intersecție zăresc o nuntă… Literalmente… o nuntă. O mireasă foarte gravidă în mijlocul străzii așteaptă cuminte ca nașa, cocoțată pe-un scaun, să-i picure niște firimituri de colac proaspăt tăiat în creștetul frumos coafat și învolănat. Iar după ce ”domnișoara mireasă” ia fiecare bucată delicioasă din preparatul autohton în parte, o plimbă prin aer și-o aruncă simbolic și leșinat în stânga și-n dreapta (și-n față, și-n spate), pornesc cu toții a juca hora noastră cea de toate zilele.

Un cameraman plictisit face exerciții de forță a brațelor ca să surprindă momentul întocmai, în toată splendoarea desfășurării sale. Fotograful aleargă de ici, colo, ca să-și surprindă clienții în fapt…a bucuriei depline și chi(n)uite așa, cu tradiție. Iar pe fundal muzica îi dă înainte, n-am identificat de unde. Între timp s-a făcut verde la semafor, am traversat cu ochii încă ațintiți asupra show-ului stradal de era să iau înainte, în toată fascinația mea tâmpă, un stâlp complet nevinovat. Și, când am ințeles… când n-am înțeles, de fapt, de ce mai facem chestii de astea în 2017, m-am supărat pe viață și-am decis să mă duc acasă cu tramvaiul, ca să schimb peisajul nupțial cu spectacolul sacoșelor ticsite de la piață care nu au loc pe scaun din cauza nesimțirii tineretului needucat corespunzător în ziua de astăzi cu care rezonez mai tare (nu aruncați cu pietre).

Dar acum dilema mea e… de ce ne place să ne dăm în spectacol? De ce trebuie să ne punem firimituri în cap (sau cenușă, după caz) în zile de mare sărbătoare? E chiar necesar? Ni se înmulțește norocul așa? Nu se împlinesc dorințele altfel? Prelungesc ele durata mariajului fericit? Și, mai ales, e musai să fie executate la scenă deschisă?

Cred că am să redenumesc categoria asta #DilemeUrbane, pentru toate întrebările mele stradale cărora nu le-am găsit un răspuns potrivit…

Foto: https://tulburelul.wordpress.com/6-traditii-si-obiceiuri-de-nunta/

Articole pe aceeasi tema:

3 Comentarii

  • Raspunde Diana D 15 iulie 2017 la ora 22:09

    Total de acord! 😉

  • Raspunde Lăcrămioara 17 iulie 2017 la ora 6:45

    Asta nu e nimic. Si la noi în iași se practica. Sunt zone din tara unde tradițiile sunt mult mai ciudate. De exemplu prin zona Galațiului mireasa trebuie sa ii pupe mana mirelui :)) deci…

    • Raspunde Alexandra Bohan 17 iulie 2017 la ora 6:47

      Lăcrămioara, am mai auzit undeva că după ce se întorc mirii cununați de la biserică la casa părinților lui (dacă e cazul), mireasa trebuie să-și ceară voie de la soacră s-o primească în casa ei. Și, crede-mă, acest moment este de multe ori, zice-se, foarte așteptat…

    Lasa un raspuns