Rasfoire tag

copil

8 noiembrie 2016

Zâmbete largi pentru gânduri strâmbe

Acum câteva zile, s-a întâmplat să am ceva treabă prin mall. Și pentru că prea(ne)fericitul eveniment se întâmpla pe la ora prânzului, la un moment dat, de la atâta alergătură, mi s-a făcut o foame demnă de un ocol pe la food court unde, lihnită, am optat la primul impuls pentru o pizza. Gândit și făcut. Am cumpărat-o, am așteptat-o și, când a…

25 martie 2016

Sinceritatea la vârste mici

Acum ceva vreme, mergând cu tramvaiul într-o dimineață, pe final de iarnă, la o stație relativ aglomerată se așază lângă mine un copil de vreo 4-5 ani, ușor agitat, care nu-și găsea locul curiozităților pe scaun. Copilul era cu mama lui pe care o tot bombarda cu întrebări, la fiecare revelație vizuală de dincolo de geam. Și după o suită…

15 mai 2015

Copilul, radiografia familiei

Ca sa fim intelesi de la bun inceput, va spun ca imi plac foarte, foarte, foarte mult copiii. Si ca, da, intr-o zi sper sa-i am si eu pe-ai mei, si sa-i educ asa cum, de mult ori, imi doresc s-o faca si altii, atat de bine pretind ca ma pricep la teorie. Dar sa revenim la lumea aceasta cu fundul…

2 martie 2015

Când eşti mic…

…dragostea e simplă, simplă de tot.   Astăzi am intrat într-o librărie şi, în faţa mea, la rând, două fetiţe suficient de mici, încât să le-ncadrez undeva la ciclul primar. Şi, într-un moment de aşteptare în care s-au uitat după nişte cercei foarte coloraţi (sâc!), una dintre ele îi spune, cu patos, celeilalte: „cât timp am vorbit eu cu fosta mea cea…

22 februarie 2012

Despre autism

Am să vă spun de la început că nu stăpânesc decât foarte puţine noţiuni teoretice în ceea ce priveşte acest subiect. Dar simt nevoia, într-o lume care confundă tot mai trist, tot mai des, sensuri şi rosturi, să adun şi să aduc aici, în colţul confesiunilor mele, nişte noţiuni care ne-ar putea ajuta să privim, măcar, lumea într-un alt mod,…

10 noiembrie 2011

Drumul spre teatru

Îmi amintesc cu plăcere de vremurile când, copil fiind, educatoarele îşi găseau timp în programă să ne ducă la teatru de păpuşi, doi câte doi, de mânuţă, cu autocarul. Îmi amintesc şi acum, cu un zâmbet melancolic, de înghesuiala, de praful, de zgomotul care ne însoţea, veşnic, în micile noastre escapade. Şi, dintr-un străfund prăfuit al amintirilor, îmi e dat…

4 octombrie 2011

Cu milă, cu groază

Am văzut aseară, la deschiderea grandioasă a anului universitar, o scenă care mi-a îngheţat inima. Acolo, în forfota noului început, am zărit un copil cu sindromul Down însoţit de părinţii care îl supravegheau atent, cu grijă şi dragoste. Nu ştiu ce m-a impresionat mai tare, faptul că am văzut un om mic şi bolnav zâmbind altfel decât forţat sau faptul…